De-a v-ati ascuns

Una din operele lirice ce abordeaza notiunea de joc este poezia De-a v-ati ascuns..., de Tudor Arghezi. Tema poeziei este "moartea ca joc", fiind enuntata �inca din titlu: de-a v-ati ascuns este un joc intalnit pe tot Pamantul, care implica misterul si hazardul. Din punct de vedere al sferelor lexicale, cele mai importante sunt sfera jocului (joc, joaca, jucam) si sfera mortii (inmormntare, moartea, a invia, lumea ceealalta). Eul liric eufemizeaza ideea mortii, pentru a fi inteles de copiii sai. �ncerc�nd sa le prezinte acestora o notiune tragica si complexa, autorul substituie moartea cu elementul cel mai bine cunoscut de ei: jocul. Prin urmare, jocul se transforma intr-un joc initiatic. Pe tot parcursul poeziei, eul liric infatiseaza cititorilor proprietatile acestui joc. El este universal si nu tine cont de varsta, sex sau nivel social (E joc viclean de batrni / Cu copii, [...], cu fetite [...] / Joc de slugi si joc de stapani), iar regulile sale nu se schimba: si fiecare il joaca bine. Moartea apare ca un joc inevitabil (hotarat, o sa ne jucam odata), al carui moment nu poate fi determinat (odata). Considerat vechi, el devine dramatic prin ireversibilitate (tata nu o sa mai aiba putere / Sa vie pe jos, �n timpul c�t se cere / Din lumea ceealalta). Desi privit initial drept viclean si ciudat, jocul intra in firesc, fiindu-i asociat cu caracter sacru (E jocul Sfintelor Scripturi. / Asa s-a jucat si Domnul nostru Isus Hristos). De asemenea, el este arhetipal si, in acelasi timp, ciclic (Asa e jocul, �ncepe cu moarte). inmormantarea reprezinta un alt element ludic prin care moartea se aseamana cu un joc. Aceasta ia forma unui ritual sincretic, ce are obiecte specifice si reguli bine determinate. Adevaratul impact al jocului asupra omului este enuntat abia in ultima strofa, cand masca poetica dispare si se produce o eliberare a tensiunii emotionale acumulate, insotita de un profund regret, sub forma unei imprecatii: Asa este jocul […] Arde-l-ar focul!.

Astfel, se poate afirma ca omul sporeste cantitatea de spirit care exista in joc, transformand-o in fapt de cultura.