De-a v-ati ascuns

Una din operele lirice ce abordeaza notiunea de joc este poezia De-a v-ati ascuns..., de Tudor Arghezi. Tema poeziei este "moartea ca joc", fiind enuntata �inca din titlu: de-a v-ati ascuns este un joc intalnit pe tot Pamantul, care implica misterul si hazardul. Din punct de vedere al sferelor lexicale, cele mai importante sunt sfera jocului (joc, joaca, jucam) si sfera mortii (inmormntare, moartea, a invia, lumea ceealalta). Eul liric eufemizeaza ideea mortii, pentru a fi inteles de copiii sai. �ncerc�nd sa le prezinte acestora o notiune tragica si complexa, autorul substituie moartea cu elementul cel mai bine cunoscut de ei: jocul. Prin urmare, jocul se transforma intr-un joc initiatic. Pe tot parcursul poeziei, eul liric infatiseaza cititorilor proprietatile acestui joc. El este universal si nu tine cont de varsta, sex sau nivel social (E joc viclean de batrni / Cu copii, [...], cu fetite [...] / Joc de slugi si joc de stapani), iar regulile sale nu se schimba: si fiecare il joaca bine. Moartea apare ca un joc inevitabil (hotarat, o sa ne jucam odata), al carui moment nu poate fi determinat (odata). Considerat vechi, el devine dramatic prin ireversibilitate (tata nu o sa mai aiba putere / Sa vie pe jos, �n timpul c�t se cere / Din lumea ceealalta). Desi privit initial drept viclean si ciudat, jocul intra in firesc, fiindu-i asociat cu caracter sacru (E jocul Sfintelor Scripturi. / Asa s-a jucat si Domnul nostru Isus Hristos). De asemenea, el este arhetipal si, in acelasi timp, ciclic (Asa e jocul, �ncepe cu moarte). inmormantarea reprezinta un alt element ludic prin care moartea se aseamana cu un joc. Aceasta ia forma unui ritual sincretic, ce are obiecte specifice si reguli bine determinate. Adevaratul impact al jocului asupra omului este enuntat abia in ultima strofa, cand masca poetica dispare si se produce o eliberare a tensiunii emotionale acumulate, insotita de un profund regret, sub forma unei imprecatii: Asa este jocul […] Arde-l-ar focul!.

Astfel, se poate afirma ca omul sporeste cantitatea de spirit care exista in joc, transformand-o in fapt de cultura.

Alegoria - este un procedeu literar prin care prin care autorul sugereaza concepte sau notiuni abstracte prin intermediul concretului, apeland la un sir de metafore, comparatii sau personificari ce compun o imagine unitara ca sens.

La tiganci -elem fantastice

POVESTIREA NUVELEI

In nuvela se imbina doua plane: planul sacru (fantastic, imaginar)

Planul profan (real):

Accentul autorului cade pe caldura torida(element fantastic) care face trecerea de la planul real la cel sacru ,imaginar.

Personajul principal , profesorul de muzica Gavrielescu, se urca in tramvai pentru a merge acasa. El intra in vorba cu persoanele din tramvai. De aici reiese o rima trasatura a eroului: dorinta de a comunica cu oamenii.Tramvaiul trece pe langa casa unor tiganici, vestite ca find malefice, iar locul unde traiau era stiut drept un loc famat. Casa ii atrage atentia lui Gavrilelscu , si mai ales umbra deasa a nucilor din curte.

Profsorul isi aduce aminte ca si-a uitat servieta cu partituri in casa unei eleve si coboara din tramvai. Doborat de caldura el se odihneste pe banca, in apropierea casei tigancilor.Tramvaiul trece pe langa el iar acesta il lasa sa plece , fara a se urca in el fapt care demonstreaza ca zapuseala de afara ,face trecerea de la planul real la ce imaginar .Gavrielescu se hotaraste sa mearga pe jos. Ajunge in fata casei tigancilor.Acesta repeta de trei ori “prea tarziu” atunci cand pierde si cel de al doilea tramvai.Mana destinului il indeamna sa intre la tiganci.El este ademenit de umbra nucilor ,si starea lui de spirit se schimba , atunci cand sta la umbra lor.In curte apare o tigancusa tanara care il pofteste inautru , la tiganci.Acesata ii atrage atentia sa nu bea prea multa cafea, pentru a nu ramane treaz.

La intrare statea o baba , care ii ofera trei fete : o tiganca, o evreica si o grecoaica, pe care trebuia sa le ghiceasca, in schimbul a trei sute de lei.Simbolul babei: poate smboliza cainele cu doua capete care pazea intrtarea in Infern ( din mitologia greaca).Cand intra , baba il intreaba cat este ceasul ,de aici putem deduce ca ,la tiganci, timpul are alta acceptiune. (element fantastic)Cand se indreapta spre camera unde se aflau cele trei fete , dupa ce intra in planul sacru ,eroul isi aduce aminte de Hildegard, o nemtoaica pe care o iubise cu 20 de ani in urma, se simte din nou tanar , ii este frica , inima ii bate tare.Prin rememorare ,revine la drama, la tragedia vietii sale. Este obsedat esecul in dragoste, de faptul ca nu e cu Hildegard.Ajuns fata in fata cu cele trei femei , acestea ii cer sa le ghiceasca pe fiecare. Acesta nu reuseste sa ghiceasca nici care-i tiganca sau evreica sau grecoaica.Fetele spun ca ii e frica si ca pedeapsa il introduc intr-un dans, ca un ritual : o hora a ielelor.Fetele reprezinta cele trei parce ursitoare, cele trei gratii , asemeni ca in mitologia greaca.Gavrielescu , continua sa isi aminteasca de Hildegard, iubirea din trecut si sa le povesteasca fetelor. Eroul se rataceste in trecut .Tot cea se petrece in casa tigancilor poate fi o posibila initiere, dar datorita fricii sale si a faptului ca s-a ratacit in trecut, acesta nu este apt sa se poata initia.Dupa un moment , fetele dispar si Gavrielescu ramane singur in camera obscura. El se zbate sa iasa .Se afla intr-un labirint printre paravane si oglinzi. (element fantastic)Labirintul este un motiv obisnuit la Eliade, fiind deasemenea un motiv mitologic grec de initiere,in lumea mortilor. Gavrielescu nu reuseste sa iasa din labirint.

Caldura revine si este un factor esential.Drumul de la intuneric la lumina, reprezinta triumful spiritualuilui asupra materialului dar si al vesniciei asupra perisabiluluiDraperia este o premonitie a morti, aceasta il strange din toate partile , il sugruma(element fantastic). Se petrec lucruri iesite din comun.Naucit, el pleaca de la casa tigancilor, pentru a-si lua servieta uitata la o eleva.Iese din planul sacru si revine inapoi in cel profan.In jurul lui se petrec numai lucruri stranii :banii pe care ii avea in portofel se devalorizasera , pretul biletului se dublase in aceasi zi.Ajuns la casa Otiiliei, unde uitase partiturile, chiar in acea zi ,afla ca aceasta se maritase si plecase din acea casa.Ajuns acasa , cheile de la usa nu i se mai potrivesc, afla ca alcineva locuieste acolo.Intra intr-un bar , si afla de la barman ca sotia lui plecase in Germania, dupa ce l-a cautat .Trecerea brusca din planul sacru in cel profan: trecusera 12 ani.Timpul din nuvela:

Timpul se rupe: in planul sacru trecusera 3 ore pe cand in planul profan ,real trecusera 12 ani. ( element fantastic)

Actiunea nuvelei se desfasoara pe parcursul a 12 ani , cea ce echivaleaza cu un an cosmic.

Gavrielescu realizeaza ca nu mai are nimic in comun cu lumea reala , nu se mai incadreaza, si hotaraste sa se intoarca la tiganci , sa afle ce s-a intamplat.Pe drum Gavrielescul se intalneste cu un birjar , care il pofteste in caruta , dar el nu urca deoarece nu avea bani .Birjarul il urmareste, si cand eroul ajunge la tigancii, birjarul ii spune ca il asteapta afara.Semnificatia birjaruluiAcest barbat fusese in tinerete dricar. Ii traversa pe cei morti de pe taramul acesta pe celelant taram. Este un mesager al mortii.Intra la tiganci, baba ii cere o suta de lei , spunandu-i ca este treaza doar nemtoaica care se afla la a saptea usa , pe dreapta.Gavrielescu nu nimereste din prima cea de a saptea usa. Baba il trimite singur pentru a vedea daca este initiat,capabil, dar el nu e pregatit.El intra in camera si o vede pe Hildegard , la fel de tanara ca in urma cu 20 de ani (element fantastic).Timpul nu trecuse pentru ea , insa Gavrielescu apartine spatiului profan.Ii spune ca il asteapta de mult.Finalul nuvelei: drumul spre moarte (element fantastic)Cei doi plaeaca din casa tigancilor, se urca in trasura, si pornesc spre o padure.Ii spune ca daca nu o auzea vorbind cu birjarul ar fi crezut ca viseaza.Hildegard spune ca toata viata e un vis .Trecerea pe celalant tarm a celor doi iubiti regasiti se face firesc, senin, ca intr-un vis.Nuvela apare ca o alegorie a mortii, sau a trecerii spre moarte. Gavrielescu, proiectat pe alte coordonate , rataceste,e confuz pt ca nimereste in alta lume.

La tiganci - nuvela fantastica

Fantasticul este gen estetic care se exprima prin redarea, recrearea lumii dintr-o perspectiva imaginara,falsa. Intr-o opera fantastica realul este impletit cu irealul,cu fantasticul.Misterul este construit prin intermediul unor evenimente care vor schimba destinul personajului central. Teme fantastice des intalnite: parasirea timpului prezent, existenta unui cadru ireal in care personajele isi implinesc destinul, motivul nunta-moarte prin care omul este supus cunoasterii. Asadar o creatie fantastica este o creatie aflata sub semnul miraculosului, inexplicabilului, imaginarului. Personajele din nuvela fantastica sunt persoane care au cunoscut cel putin o data in viata sentimentul de ideal neimplinit, au o viata banala, construind un ciclu care reprezinta destinul nefavorabil al personajului.

In nuvela “La tiganci”, Eliade alcatuieste subiectul in 8 secvente prin intermediul carora realul se imbina cu irealul. Camuflarea sacrului in profan, trecerea din real in ireal si incapacitatea omului de “a trai mitul”, constituie punctul de plecare in opera lui Eliade.

Prima secventa din nuvela este dominata de planul real in care personajul principal savarseste un ritual fara insa a realiza acest lucru. Gavrilescu merge de 3 ori pe saptamana cu tramvaiul, aceasta cifra reprezentand totalitatea ritualurilor sacre. Banalitatea in care viata personajului se desfasoara poate fi considerata drept o consecinta a unei greseli care i-a schimbat cursul vietii.

Elementele fantastice care apar pe parcursul secventei sunt sugestive in conturarea personajului. El merge cu tramvaiul intr-o zi caniculara de vara, participa la o discutie despre un anumit colonel Lawrence si de asemenea se face referire cu o oarecare retinere la locul numit “la tiganci”, unde timpul pare a fi suspendat: “Avem timp. Ca n-am ajuns inca la tiganci…”. Pentru ceilalti pasageri din tramvai casa tigancilor este un loc rau famat, pentru Gavrilescu este un refugiu impotriva canicului. In momentul in care el realizeaza ca si-a uitat partiturile la eleva lui, Otilia, va schimba cursul destinului sau, intrand intr-o noua etapa existentiala.

Este “prea tarziu” sa se intoarca din drum, astfel se produce o ruptura de realitate in momentul in care patrunde in spatiul miraculos de “la tiganci”. Inainte de a intra in sacru este “lovit” de lumina, producandu-se asadar o sciziune in existenta personajului. Prima secventa sta sub semnul unui destin ratat, soarta nefiindu-i favorabila din pricina “firii lui de artist”. Urmatoarele 3 secvente stau sub semnul fantasticului, personajul traind o experienta stranie, fiind prins intre realitate si mistic. Intrand la tiganci, el cunoaste o noua dimensiune existentiala. Este intampinat de o baba care ii cere bani - ea semnifica cerberul care ia bani celor care trec dintr-un spatiu(viata) intr-altul(moarte).

Tigancile s-au stabilit in Bucuresti de 21 de ani (adica de 3 ori cate 7), semn al perfectiunii , al creatiei perfecte. Aceste indicii sunt ignorate de Gavrilescu care nu poate face diferenta dintre realitate si fantastic. Amestecul de real si mitic va conduce la ambiguitate, personajul fiind derutat pe parcursul intregii nuvele.

La tiganci timpul nu are limite, asadar acest loc sacru dispune de atemporalitate “Avem timp. Nu e nici trei.”. Gavrilescu va fi prins intr-un joc pe care nu-l cunoaste. Cele trei fete il atrag intr-o hora care in folclorul romanesc reprezinta jocul ielelor. Deoarece este incapabil sa deosebeasca cele trei fete prin etnie, el este condamnat sa strabata un labirint, nu insa inainte de a cunoaste experinta onirica.

El isi va reaminti tragedia vietii sale: pierderea lui Hildegard, iubirea vietii lui.Preocuparea pentru neimplinirea sufleteasca il va impinge pe un drum greu de strabatut, devenind prizonierul unui univers labirintic. Jocul tigancilor i-a trezit sentimentul de tradare, care a fost refulat in banalitatea cotidiana. Intrarea in labirint este asociata cu sentimentul abandonului; el este parasit de cele trei fete, se pierde si el la randul lui printre paravane, este sufocat de caldura si se dezbraca, semn al pierderii identitatii si individualitatii. In aceste conditii grele, personajul se simte mai batran, sleit de puteri, insetat, dar si schimbat din punct de vedere fizic: “se privi mirat in oglinda, parca i-ar fi fost greu sa se recunoasca”. Pentru a-si potoli setea, cere apa: “ band direct din cana, indelung, galgaind, dandu-si capul pe spate”; apa detine calitatea magica de a reda fiintei putinta renasterii. Pentru Gavrilescu, experienta de la tiganci este un joc, de aceea nu percepe rostul identificarii celor trei fete, sensul ratacirii prin labirint si experienta onirica care va duce la crearea unei noi identitati. Trairea sa in locul sacru de la tiganci seamana cu o mistuire, cu moartea, insa legaturile cu realitatea nu sunt definitiv rupte: aude “voci si zgomote si scaune trase pe parchet”. In ratacirea prin labirint primeste semnele apropierii sfarsitului: este atras de un giulgiu care ii acopera goliciunea corpului asemenea unui mort. Asadar, experienta lui Gavrilescu echivaleaza cu initierea in moarte, caci a iesi si a intra intr-un labirint este un ritual initiatic prin excelenta.Secventele V, VI, VII reprezinta confruntarea lui Gavrilescu cu o realitate ambigua. Timpul petrecut in bordeiul tigancilor si ratacirea personajului in labirint este o avertizare asupra a ceea ce-l asteapta in lumea profana, caci intors in realitate eroul se va confrunta cu un nou labirint: in locurile cunoscute el intalneste alti oameni, banii se schimbasera, tramvaiul se scumpise, in casa lui locuiau alti oameni, Elsa este plecata in Germania, iar pe strada Preoteselor, la doamna Voitinovici locuiau niste straini. El nu este recunoscut de crasmarul Costica, care ii relateaza ca Gavrilescu a disparut de 12 ani. In acest moment eroul realizeaza ca cele cateva ore petrecute la tiganci echivaleaza cu 12 ani, adica un ciclu cosmic. Isi da seama ca a pierdut legatura cu realitatea si vrea sa se intoarca in spatiul sacru de la tiganci. In drumul sau initiatic va fi dus de un fost dricar (reprezentandu-l pe Charon) care nu ii ia bani. Vor trece pe langa o biserica si simbolurile mortii sunt sesizabile usor:regina noptii, locul de veci in care o persoana a fost ingropata de dimineata. Schimbarea la care Gavrilescu este supus reprezinta intoarcerea la momentul de gratie: iubirea lui Hildegard, inainte de a fi ales ca sot de Elsa, el acceptand din lasitate si din lipsa de bani. Conditia materiala nu l-a lasat sa-si implineasca iubirea, el pierzandu-si astfel firea de artist.

Revenirea la casa tigancilor reprezinta ultima secventa, momentul in care trece din real in sacru, primind o a doua sansa de a-si implini destinul. El este pregatit, in initierea in moarte cunoscand desavarsirea. Intalnirea cu Hildegard inseamna dreptul de a intra in eternitate prin iubire, prin nunta care se realizeaza sub semnul visului “Asa incepe. Ca intr-un vis…”. Plecarea cu Hildegard spre padure(simbol al eternitatii), reprezinta a doua sansa in implinirea destinului sau cosmic.

“La tiganci” este o nuvela fantastica, deoarece exista elemente ce definesc categoria estetica, numita fantastic: planul real-ireal, trecerea din viata in moarte, motivul nunta-moarte, ritualul initiatic pentru desavarsirea destinului cosmic. Aceasta nuvela are ca element original modul in care Eliade vede fantasticul: mitul si imbinarea sacrului cu profanul reprezinta esenta spiritualitatii.

Ce este romantismul?

Romantismul este o miscare artistica si literara aparuta la inceputul secolului al-19 lea ca un atac inpotriva clasicismului si regulilor lui formale, fiind interpretat prin introducrea lirismului,avand note de sensibilitate, de imaginatie, prin cultul naturii si tendinta evaziunii in trecut. Inclinare spre lirism spre visare spre melancolie.Poezia romantica este o poezie universala progresiva.

Eroul romantic isi configureaza esenta umana intre reverie si fapta. Romantismul proclama libertatea in arta si in sensul deschiderii sale spre toate artele viitorului.

Sarmanul Dionis-elem. romantice

,,Sarmanul Dionis,, de Mihai Eminescu,a fost publicata in anul 1837 in volumul ,,Convorbiri Literare,, fiind etichetata drept o nuvela fantastica impodobita cu romanta.

Personajul principal,Dan Dionis este un om neobisnuit,fantastic,de asemenea pus in situatii umpic deosebite. El este tipul omului destept,dar care nu isi gasesti linistea interioara si exterioara,traind in propia lui lume.Asemeni titlului,Dionis este sarman la suflet,neputincios in a-si atinge scopuririle,idealurile.

Acesta,inca de la o varsta relativ frageda,isi exercita mintea pe intrebari filosofice,adaptand oarecum perceptia marelui filosof Kant,considerand ca lumea este doar un vis,iar timpul nu exista in mod obiectiv,ci doar in constiinta fiecaruia dintre noi.

Negarea realitatii pure,gandirea dominata de ideea de refugiu intr-un alt timp,visul,impresia,magia alcatuieste un sir al motivelor romantice,punand in lumina personalitatea ,,frageda,, a lui Dan.

Dan este indragostit nebuneste de Maria, fiica spatarului Tudor Mesteacan, dragostea fata de ea devine un reflex natural in calatoria ,,fantastica,, pe care urmeaza sa o traisca.Faptul ca acesta este urmarit de umbra Mariei schiteaza un element romantic,si anume,dragostea eterna,dincolo de moarte.Alaturi de motivul umbrei,se alatura motivul scrisorii de dragoste, tipic pentru nuvelele romantice,precum si adroidul,cuvant ce caracterizeaza portretul tatalui,considerat de asemenea simbol romantic.

Cele doua personaje romantice,Dan si Maria, sunt caracterizate prin antiteza. Dan este un orfan nefericit,sarac,nevoit sa munceasca din greu,dar special datorita ca inauntrul sau ascunde o gandire sclpitoare,capabila sa-i schimbe destinul.

Portretul sa fizic se incadreaza in tiparele romatice: este de o frumusete demonica.Maria,in schimb,este caracterizata fiind “un inger bolnd ca o lacrima de aur,, , un trup impecabil,un simbol al puritatii si divinitatii.

Pana si pamantul este metamorfozat intr-o margea, pe care Dan o agata la gatul Mariei. Un singur punct al acestui paradis constituie un spatiu interzis, o poarta inchisa, deasupra careia, intr-un triunghi, stralucea un ochi de foc, strajuit de cuvintele unui proverb arab. Acolo era „casa” lui Dumnezeu, punctul zero al lumii.

O alta serie de motive romantice o constituie revolta luciferica, motivul caderii, reincarnarea si visul.

Finalul este dominat de filosofia lui Schopenhauer: autorul sugereaza ca Dionis nu este decat un avatar, adica unul dintre oamenii in care s-a reincarnat acelasi suflet in perioade succesive.

Cokelive Peninsula-Mai vreau!

.Cokelive Peninsula Felsziget -Targu Mures 23-26 Iulie.

Pentru mine a fost pe departe cel mai bun festival la care am fost pana acum,deci nu doar in 2009:)).

Atmosfera a fost uimitoare,la fel si locul.

Spre deosebire de Bestfest sau Cokelive Festival de la Bucuresti,Peninsula a avut ceva special : multe ,,activitati,, ca sa zic asa,special concepute pentru a nu te plictisi intre spectacole sau chiar pe tot parcursul festivalului..gen Muuvi tend-unde puteai sta toata ziua vizionand scurt metraje,bungee jumping,labirinturi..si multa mancare buna:)),mai exact tot ce se poate de la banaul popcorn pana la gulash si Future Ice Cream.

,,Atatea scene,si atata muzica,, : cred ca asta a fost lucrul pe care l-am tot spus. Era imens.

Si intr-un final,pentru ce am venit:Prodigy

Mii de oameni,inghesuiala mai ceva ca la Madonna ,dar a meritat din plin,mi s-a parut extrem de scurt:)),dar frumos,a meritat ,a fost ceva ce nu poate fi explicat in cuvinte..atatia oameni doar pentru Prodigy...e ceva.La ,,Omen,, , ,,Voodoo People,, , ,,Firestarter,, etc. a fost nebunie maxima,toata lumea sarea,se impingea(atatea branciuri nu mi-am luat niciodata:)) ) ,pogo etc. A fost cred ca cel mai frumos concert de pana acum :X.

Dupa Prodigy-Fun again!

S-a golit remarcabil de mult dupa ce s-a terminat Prodigy,dar progamul a continuat pana dimineata, in toate corturile de acolo.A fost muzica pentru toata lumea: corturi tehno si minimal.dubstep si dnb,metal si rock,dance ..tot ce vrei..si Freedom Arena singurul loc mai cald de acolo:)) (A fost foarte foarte frig)

Nu prea cred ca e nevoie sa trag o concluzie, de cand m-am decis sa merg am stiut ca o sa fie super,asa a si fost. Sper ca anul viitor sa fie la fel de bine sau chiar mai bine(nu stiu daca se poate!)